Azi am vorbit cu Dana...

Nu o cunosc, dar... defapt cred ca o cunosc mai bine decat multi. Pentru ca in mintea mea, "chipul"  Danei s-a conturat prin prisma celor care ii sunt aproape de ani, cei care au zambit si au plans cu ea, au luptat, au reusit, au cazut si s-au ridicat cu ea... cei a caror viata a fost marcata de ea, un om bun si luminos, care daruieste totul fara a pretinde ceva inapoi.

Astazi a cerut sa vorbeasca cu mine la telefon. Ne-am auzit pentru prima oara, desi ea este prezenta in viata mea si eu in a ei de ceva timp. Este exact cum imi imaginam. Nu m-am inselat. Un glas senin si curat, care te emotioneaza si te face mai bun. Este un om sensibil, care are insa puterea ca in lupta ei sa nu inceteze sa mai daruiasca zambet celor din jurul ei. Nu s-a plans ca e greu, ci s-a ingrijorat sa nu imi fie mie greu in valtoarea acestei campanii... Cum vine asta? Fara cuvinte... Totul pentru ceilalti, chiar si atunci cand lumea ta se prabuseste si ai tu nevoi de ei, de ceilalti.

Nu pot decat sa spun ca ma bucur ca sunt implicata in aceasta campanie, ca fiecare mic pas inainte imi da o stare de plutire si multumire, ca inca mai exista oameni pentru oameni, ca lumea aceasta a mastilor, in care toti alergam dupa idealuri pustii, inca mai este populata de "ingeri". Da... ingeri, ingeri ca voi, care veti veni alaturi de mine, pentru a o salva pe Dana.